Castigatorul de la tenerife 2010-DAVID SERRANO

Fred Peat Racing Pigeons Winners

Billy Heslop racing pigeons

Video porumbei Janssen

Fratii Janssen din Arendonk - glorii columbofile mondiale-antrenamente practicate

 Antrenamentul pasarilor

 

Zborul porumbeilor trebuie sa fie zilnic. Ei raman inchisi doar cand este ceata, ploua puternic sau ninge. Cu mult timp in urma, fratii Janssen antrenau porumbeii foarte des. Charel ducea porumbeii la 20 km distanta pe bicicleta, iar Adriaan ii astepta acasa. Atentie: Charel crede ca este foarte important ca pasarile sa fie asteptate cand sosesc acasa pentru a-i obisnui sa intre repede in crescatorie. Daca nu-i puteti astepta, atunci puneti-le putina mancare pe care sa o gaseasca la intoarcere. 

 

Fratii Janssen din Arendonk - glorii columbofile mondiale-puii

Puii

 

            Cand sunt suficient de mari, puii sunt scosi intr-o voliera de unde sa poata vedea imprejurimile crescatoriei si sa se familiarizeze cu mediul inconjurator. In primele lor zile de iesit afara, puii sunt urmariti atent de catre fratii Janssen. La inceput, acestia pot zbura afara intre orele 13.00 si 16.00. Fratii Janssen cresc pentru ei 16 pui la inceputul anului (iarna) si 14 vara. Toti acestia sunt tinuti intr-o incapere de 2 x 2,5 metri. A lasa impreuna cele doua serii de pui nu este un lucru foarte bun, dar ei nu au alternativa din lipsa de spatiu. Cand puii scosi vara sunt intarcati, acestia primesc hrana in plus in momentul in care puii scosi iarna sunt afara la zbor. De asemenea, puii mai mici au probleme atunci cand sunt antrenati la zbor de catre puii mai mari, existand riscul de a se pierde.

            Fratii Janssen acorda o mare atentie puilor pentru ca ei reprezinta viitorul crescatoriei. In afara de asta, ei incearca, prin contactul cu pasarile, sa dezvolte o prietenie care va dura intreaga viata. Puii sunt antrenati sa intre in crescatorie invatand sunetul unui fluier, astfel ei ajungand sa intre foarte repede in crescatorie. Aceeasi metoda o folosesc si in momentul intoarcerii porumbeilor din cursa. Atunci cand ii hranesc, fratii Janssen vorbesc cu fiecare porumbel, acestia ajungand chiar sa vina sa manance din palma lor. Pasarile fratilor Janssen erau asa de blande incat zburau pe umerii lor si chiar ii ciuguleau de urechi. Fratii Janssen displaceau pasarile sperioase. Inainte de inceperea concursurilor, pasarile zboara de doua ori pe zi. Dupa asta, fratii Janssen antreneaza puii ca si pe batrani. Antrenamentul consta in trei lansari de la 15 km distanta. Dupa asta, ei erau zburati cu clubul de la o distanta de 38 de km. Fratii Janssen prefera sa zboare puii de pe cuib, pentru ca obtin performante bune. Daca nu vor obtine aceste rezultate bune, atunci sezonul urmator nu-i va mai prinde in crescatorie. Dupa incheierea curselor, pasarile trebuie sa naparleasca foarte repede. Puii mai tardivi nu trebuie sa naparleasca in totalitate. In ceea ce priveste cazul in care un pui este pastrat fara sa fie zburat in prealabil, fratii Janssen spun ca acest lucru se intampla mai rar, doar atunci cand acestia provin de la o pereche batrana de la care acestia nu mai sunt siguri ca vor scoate pui. In acest caz ei vor scoate unul sau doi pui pentru a pastra linia familiei respective. Atentie: atunci cand un pui isi alege o odihnitoare pe o pozitie mai inalta, atunci trebuie sa-i oferim o boxa, chiar daca este pui. Acesta te va rasplati mai tarziu prin rezultatele lui.

 

 

Fratii Janssen din Arendonk - glorii columbofile mondiale-femele vaduvie

 Femelele care zboara la vaduvie

 

            Dupa Charel Janssen, femelele joaca un rol important in succesul partenerilor lor. Femela trebuie sa fie foarte indragostita de masculul ei. Atunci cand acest lucru nu se intampla, masculul este mai abatut. Acestuia nu i se arata niciodata o alta femela. Chiar inainte de sosirea vaduvilor, femelele sunt inchise cu un cuibar in jumatatea lor de boxa. Louis Janssen este cel care are grija de vaduvia femelelor. Femelele sunt inchise timp de trei luni in boxa pe timp de noapte in timp ce se afla in crescatorie. O femela se preteaza la vaduvie numai timp de trei sau patru ani; dupa aceasta perioada, dragostea fata de mascul dispare. Pentru a putea folosi o femela mai tarziu si pentru reproductie, fratii Janssen recomanda ca femelele sa nu fie tinute mai mult de doi ani prin metoda vaduviei. Fratii Janssen nu au incercat niciodata vaduvia dubla.

 

 

Fratii Janssen din Arendonk - glorii columbofile mondiale

Vaduvii

 

            Sunt lasati sa zboare de doua ori pe zi (la orele 7.00 si 18.00). Dimineata sunt hraniti cu putine graunte mari. La pranz sunt hraniti cu mixtura de zbor. La inceputul saptamanii li se ofera cu 25% mai mult orz decat la sfarsitul saptamanii. Acestia sunt hraniti in boxele lor. Dimineata, vaduvii zboara primii timp de 1 ora. Nici un steag sau altceva nu se foloseste pentru a-i determina sa zboare pentru ca pasarea nu trebuie speriata. Pasarea trebuie sa zboare numai daca vrea. Daca porumbeii nu se lasa pe acoperis din cauza steagului, atunci vor incerca sa se lase pe alte acoperisuri si acest lucru este un obicei prost. Vaduvii cresc un pui primavara si dupa zece zile de crestere in a doua serie sunt trecuti la vaduvie. Femelele sunt ridicate si ele in acelasi timp, la fel si in cazul in care ajung sa creasca sau sa cloceasca timp de cateva zile. Cotetele vaduvilor sunt situate deasupra celor ale porumbeilor de zbor si ale celor ce adapostesc puii. In timp ce crescatoria este curatata sau cand se primesc vizitatori, fratii Janssen nu se nelinistesc in legatura cu disturbarea vaduvilor pentru ca sunt obisnuiti sa faca acest lucru. Charel Janssen merge in compartimentul vaduvilor timp de trei ori pe zi si le acorda aceeasi atentie ca si celorlalte pasari. Vaduvii totdeauna zboara in stol. Puilor tineri li se ofera boxele libere cat de devreme este posibil. Inainte de imbarcare acestora li se aduc cuibarele in boxe. Masculilor batrani nu li se arata femelele si sunt pusi primii in cos. Dupa asta, femelele sunt aratate masculilor tineri. Cand femelele se aseaza pe cuib, masculii sunt luati si introdusi in cos. La crescatoria fratilor Janssen nu exista ferestre mari de intrare a porumbeilor, astfel incat acestia sunt obligati sa aterizeze pe scandura de la intrare. Dupa cursa, vaduvii stau impreuna cu femelele lor timp de o jumatate de ora. Daca cursa a fost una dura, acestia vor sta mai mult timp impreuna.

 

 

 

La fel si pasarile care intarzie sau vin a doua zi, isi vad femelele. In acest timp ceilalti masculi sunt inchisi in boxele lor. Vaduvii sunt lasati liberi in incaperea lor toata saptamana. Vaduvilor care nu zboara nu li se arata femelele. Boxele celorlalti vaduvi sunt inchise, desigur. Vaduvii pot face cu usurinta doua curse pe saptamana. De aceea acestia nu trebuie scosi din ritmul lor. Fiecare mascul are comportamentul sau. Unul este foarte agitat, altul foarte linistit. Intr-adevar, important este ca vaduvii sa-si pastreze forma indiferent de circumstante. Daca un mascul este dat afara din boxa sa, atunci este mai bine sa-l luam din crescatorie. Masculii practica vaduvia timp de trei luni, dupa care li se permite sa creasca un pui. Fratii Janssen zboara de putine ori toamna vaduvii din sezoanele trecute, iar acest lucru nu le poate produce porumbeilor vreun rau. Dupa fratii Janssen, un mascul care a zburat ca vaduv se poate dovedi un bun reproducator; acest lucru nu ii va dauna. Atunci cand un vaduv zboara foarte bine, trebuie sa-i dati aceeasi femela in anul urmator.

 

 

 

Fratii Janssen din Arendonk - glorii columbofile mondiale

 Porumbeii de reproductie

 

            Acestora li se permite sa zboare afara de trei ori pe zi. Dimineata la 7.30, la ora 12.00 si la 17.00. In trecut, pasarile erau lasate afara toata ziua, dar acum acest lucru este periculos din cauza otravurilor de la camp. Dupa zborul de dimineata, pasarile sunt hranite cu o cantitate mai mica de graunte mari. La pranz sunt hranite cu o cantitate mica de `amestec de zbor`, iar seara sunt hranite la saturatie, pana cand aceste pasari merg sa bea apa. Pasarile aflate pe cuib sunt hranite in boxe. Asta din cauza ca anumiti porumbei au tendinta de a se ingrasa iar acest regim ii mentine sub un anumit control. Cand pasarile au scos puii, acestora li se adauga mai mult orz in mixtura. Dupa ce puii au cateva zile, orzul se inlocuieste cu grau. Primavara acestia intarca puii la varsta de patru saptamani, iar toamna deja dupa trei saptamani. Porumbeii de matca sunt tinuti in boxe slab luminate (in semiintuneric). Acest lucru ii mentine mai linistiti si ii protejeaza impotriva caldurii. Janssen-ii aveau o grija deosebita fata de sanatatea pasarilor de reproductie si a vitalitatii lor. Femelele sunt angajate cat mai tarziu posibil in concursuri si nu in perioada in care masculii le gonesc la cuib. Pentru Janssen cea mai buna pozitie de cuib pentru femele este atunci cand puiul are intre 8 si 10 zile.

 

 

 

            Semnele distinctive care arata ca aceste pasari sunt in conditii excelente sunt urmatoarele:

-         cand acestea parasesc rar cuibul;

-         atunci cand isi apara cuibul la aparitia crescatorului;

-         cand in timpul hranirii acestea mananca doar cateva graunte si apoi se grabesc sa se intoarca pe cuib;

-         cand au comportamente pe care nu le manifesta in mod obisnuit.

 

Pentru Janssen, un mascul de reproductie reusit poate fi sau deveni ulterior si un bun vaduv. La fel, puii de un an se pot dovedi in al doilea an buni vaduvi. Un porumbel de reproductie poate deveni un bun vaduv dupa 3 sau 4 ani. Janssen nu prefera sa foloseasca diferite metode de a excita porumbeii si nu folosesc trucuri la zbor. Louis Janssen spune ca porumbeii de reproductie pot zbura foarte des doar daca sunt foarte sanatosi si au capacitatea de a se recupera repede. La Janssen, porumbeii de zbor sunt angajati de aproximativ 15 ori pe an. Un exemplu dat de ei era `Oude Blauwke` care a fost angajat de 5 ori in 14 zile si a castigat cinci locuri in top. Asta nu este o exceptie, ci mai degraba o regula, pentru ca atunci cand un zburator se afla intr-o pozitie foarte buna, asta dureaza in jurul a 14 zile. Dar pentru asta crescatorul trebuie sa se asigure ca pasarile nu se ingrasa si nu sunt fortate sa faca lucruri pe care nu le doresc. In acest caz ochii crescatorului, aprecierea lui, este foarte importanta.

Sfaturi: in timpul perioadelor calde nu este indicat sa se zboare femelele care au pui mai mici de 6 zile. Cu cat femelele se afla mai mult timp in cosul de zbor, cu atat sansele de a se obtine un rezultat bun sunt mai mici. Rezultatele mai bune cu femelele se obtin atunci cand acestea sunt eliberate cat mai devreme dimineata. Astfel femelele simt ca nu trebuie sa stea pe cuib mai tarziu pe parcursul zilei. Femelele care au obiceiul sa mearga la camp atunci cand hranesc puii sunt retinute in boxe. Acest lucru va face ca ele sa ia si alte pasari la camp. Porumbeii de matca pot oferi excelenti masculi vaduvi. La fratii Janssen puii sunt foarte vigurosi in cuib. La a doua sau a treia serie de pui, trebuie sa incerci sa-i faci mult mai motivati, aratandu-le o grija deosebita.

Fratii Janssen din Arendonk - glorii columbofile mondiale

Hranirea

 

            Hranirea este un aspect foarte important pentru ei. Cei mai multi crescatori hranesc pasarile in exces. Pentru Janssen, porumbeii trebuie hraniti pentru a avea intotdeauna o greutate ideala. Pentru cursele scurte si medii, modul lor de hranire era: lunea si martea graunte usoare, dupa care progresiv crestea si energia din hrana. Sambata dimineata graunte putine. Inainte de zbor sau antrenament pasarile nu sunt hranite foarte mult pentru a nu li se face sete in cosul de transport. Aveau propria lor reteta de hrana. Grauntele sunt tinute in saci iar in ziua respectiva li se pregateste mixtura. Ora hranei e functie de sezon. Nu preferau hranirea la lumina zilei sau la bec, ci doar ca orele de hrana sa fie respectate.

            Reteta de iarna: 31% porumb, 38% orz, 15% grau si 15% fasole

            Reteta de vara: 30% porumb, 25% mazare englezeasca, 25% grau, 13% orz si 5% fasole.

            Porumbeii Janssen fac o data pe saptamana baie. In vasul de baie se adauga o lingura mare de sare. La inceput, fratii Janssen adaugau in apa de baut `Aviol`, dar ulterior au renuntat la acest produs. Pe durata intregului an, porumbeilor li se ofera apa simpla in care se adauga miere. O data pe saptamana pasarile primesc morcovi taiati in bucatele foarte mici; alte legume nu primesc niciodata. In toate incaperile crescatoriei se afla vitaminerale la discretie; de asemenea, grit, amestecat cu o lingura de sare. Li se mai dau mici pietricele de digestie, dar niciodata in ziua angajarii pentru ca acest lucru le provoaca sete.

Fratii Janssen , Arendonk , Belgia

Copyright © ,, Rebusul Zburatorilor” de Anker Alfonz

Fratii JANSSEN locuiesc in Arendonk .Sunt 6 frati , simpli mucitori , dar astazi traiesc numai din porumbei.Tatal lor , care a atins o varsta respectabila ,Driekske Janssen , a inceput columbofilia trecand da la cresterea canarilor ,de la care s-a ocupat in tinerete , la cresterea porumbeilor.Cresterea canarilor se realizeaza printr-o puternica consangvinizare ? scria Piet de Weerd ? iar batranul Driekske de aici s-a informat si apoi a folosit metodele de consagvinizare si in cresterea porumbeilor voiajori.Munca lui a fost continuata de fii lui si nu fara rezultat , ci dimpotriva , auzim din ce in ce mai des de campioni care si-au contruit crescatoria pe baza porumbeilor Janssen , care sunt probabil cei mai rapizi porumbei din lume atunci cand isi arata adevarata valoare a susei.Lor li se alatura Domien STEPPE , Achie LEUS , care au probabil porumbei asemanatori in ceea ce priveste viteza.Fratii Janssen concureza numai pe distante scurte , adica distante de pana la 200 km. , dar sunt persoane care au astfel de porumbei si ei spun ca porumbeii Janssen sunt capabili de performante pana la distante de 500 km.
Distantele mai mari nu sunt cele mai potrivite pentru a le scoate in evidenta caliatile de buni spotivi.Sunt in schimb exttraordinari de rapizi.Pied de Weerd , cu talentul lui de scriitor , ii caracterizeaza astfel ,, oi blande in adapost , lei neinfricati in vazduh?.Deci e clar ca una dintre caracteristicile de baza a acestor porumbei este capacitatea de luptator , care ii transforma in ,, lei? atunci cand sunt in vazduh.Porumbeii Janssen s-au raspandit in special in Belgia si Olanda ; in Olanda sub forma unor combinatii diferite:Janssen ? Delbar .Din experinta mea nu pot sa spun fara sa gresesc ca , rezultatele cele mai spectaculoase u acesti porumbei nu au fost obtinute de catre fratii Janssen , ci de catre alti crescatori care au concurat cu porumbeii lor si care au obtinut rezultate cel putin de 10 ori mai spectaculoase decat fratii Janssen.In primul rand pentru ca acestia concurau intr-o zona restransa ? satul Arendonk ? loc mic si in care nu erau de fiecare data pe primul loc si , nu in ultimul rand pentru ca angajau pasari la distante foarte mici.Faima mondiala a acestor porumbei este rezultatul crescatoriilor care , aprovizionandu-se de aici , au obtinut rezultate spectaculoase cu ei in conditi ridicate si la distante mai mari.

PORUMBELUL JANSSEN

Am tinut in mana cei mai importanti porumbei din crescatorie , urmasi ai lui Wondervorke , Vos-48 , Bouge 51 , Dikk Blauwe , Stier , Wittogen , pasari ce au stat la baza crescatoriei si , de asemenea , nenumarati originali de 8-16 ani.Porumbeii Janssen pot fi grupati in 3 categorii distincte , toate insa ,dupa parerea mea , provenind din aceasi ,,maternitate?.
Primul tip sunt de marime corporala mare , cu cap puternic si care iti amintesc de vechii porumbei Delbar.In special in faimoasa crescatorie KLAK pot fi observati multi porumbei de acelasi tip , dar am intalnit acest tip de porumbei si la Jef Janssen ? de exemplu un fiu din Dikke Blauwe care , din 98 de zboruri s-a clasat de 97 de ori.
Al dilea tip de porumbei au urmatoarele caracteristici : corp mijlociu , pene matasoase , cioc mai scurt , cap fin , figura inteligenta.Printre acestia am remarcat cateva exemplare exceptionale.In crescatoria KLAK , acestia sunt repre zentati de un mascul de 6 ani care este fiul faimosului Bange ?51 .Tot acest tip de porumbei l-am intalnit si in adapostul de campioni al lui Marteen de Louge.Aici am vazut un porumbel numit GEKNIPTE , care isi are originea tot in linia Janssen , unde mi-a produs o impresie puternica STIER (nepotul lui Bange ? 51 ) , tatal lui MERKX (favorit) , care s-a remarcat printr-o expresivitate deosebita a fetei care trada o inteligenta extraordinara.Acelas tip de porumbei l-am intalnit si in crescatoria faimosului campion olandez Juc Woeff sub forma unei femele de 10 ani.Dintre toate tipurile de porumbei , acest tip mi-a produs cea mai puternica impresie.
Ultimul tip caracteristic de porumbei Janssen nu este deloc frumos. Usori ,cioc lung,expresie ascutita a fetei , totusi acestia par a fi cei mai rapizi dintre cele trei tipuri amintite.La acestia apar destul de des niste ochi urati , galbeni ca lamaia , penajul este insa foarte fin (comparativ cu celelalte 2 tipuri), iar genele sunt de cele mai multe ori rosii.
De aceea de mai multe ori , porumbeii Janssenau ochii de culoare alba , culoarea penajului albastru sau albastru ?solzat ,foarte deschisa, foarte putine dintre exemplarele de porumbei Janssen fiind inchisi la culoare. Destul de frecvent intalnim la acesti porumbei culoarea schali.Aceasta culoare, observata de mine la porumbeii autosex abili,este o depigmentare(decolorare ) a culorii albastre sau albastru ? solzat si e determinata de o gena ,,faded? ce produce o scadere a cantitatii de pigment din penaj.Fiind o culoare interesanta , crescatorii ,,se arunca? asupra ei.Cand am fost la fratii Janssen , am intrebat care este originea acestei culori.Mi-au spus ca , in 1932 au cumparat, de la Schoeterst pe Lap (Maimuta) , care prezenta aceasta culoare si de aici originea acestei culori.
Fratii Janssen sunt foarte secretosi, fiind invaluiti intr-un aer de mister.Pentru porumbei se sta mult la coada , iar daca cumparatorul nu ia puiul pana la varsta de 2 saptamani ,risca sa ramana fara el.Ei nu se ocupa cu expedierea porumbeilor decat in cazuri exceptionale.
Nu vor recunoaste existenta porumbeilor Janssen in alte crescatorii chiar daca acestia au avut rezultate foarte bune.Intotdeua accentueaza ideea ca, in lume,se vorbeste enorm despre porumbeii Janssen , dar cei despre care se vorbeste nu sunt cu adevarat porumbei Janssen ,desi, in realitate , chiar asta sunt.Fara indoiala ca interesele materiale dicteaza acest gen de comportament.
Dupa parerea mea , porumbeii actuali nu sunt la fel de buni ca si cei de acum 15-20 ani.Cred ca acest lucru semnifica ceva , atata timp cat majoritatea superconcurentilor care au obtinut rezultate spectaculoase au facut rost de porumbei direct din fii porumbeilor batrani.Totusi pot spune ca ceea ce am vazut in crescatoria Janssen este cu adevarat ales.Si astazi vin din toate colturile lumii 50-60.000 de careri pe an.
Jos van Limpt ( crescatoria sa se numeste KLAK) mi-a povestit faptul ca , in ultimii 30 de ani , crescatoria lui este construita pe porumbei Janssen ( datorita rezultatelor obtinute si a porumbeilor procurati de la el a facut cunoscute in intreaga lume calitatile sportive si reproductive ale porumbeilor Janssen , acestia devenind faimosi pe plan mondial).El isi procura in mod repetat porumbei din crescatoria Janssen , dar , cu toate acestea , nu a reusit sa depisteze care sunt secretele acelei crescatorii.De aceea si astazi recurge la o metoda ciudata pentru procurarea puilor, si anume : intotdeuana se duce in Arendonk atunci cand s-au intarcat puii din a doua serie , I se arata puii , iar el cumpara din acele perechi unde vede 3 pui , bazandu-se pe ideea ca , dupa parerea fratilor Janssen , acestia provin din cele mai valoaroase perechi.Daca cineva , dupa 25 de ani de experienta si cu asemea rezultate , apeleaza la o astfel de metoda pentru a sti care este cel mai valoros pui , atunci acest fapt spune ceva despre felul secretos al fratilor Janssen